O POVESTE IREAL de REALA…

Am citit zilele trecute o poveste… Scrisa de o doamna deosebita… O redau mai jos fara nici un fel de apreciere din partea mea… Nu de alta, dar mi-e teama sa nu-i sperii parfumul ametitor… Iata  intreaga alegorie, exact asa cum am citit-o prima oara… si a doua oara…si a treia oara…si a patra oara….si a cincea oara… si ori de cite ori revin s-o recitesc in toata atmosfera ei, atunci cind ma simt singur…la ceas de noapte ruseasca limpede precum diamantul negru neslefuit…

Unica și inconfundabila Ludmila…

O poveste de Maria POSTU…

Nu ți-am scris de mult, Ludmila, si nu te-am cautat niciodata deși as fi putut să o fac.Și poate chiar aș fi avut șansa să te găsesc și să te întreb, direct, față în față: Ce mai faci, Ludmila? Mai știi cine sunt eu? … Aș fi putut posta un anunț care să circule din ziar în ziar, de pe un site pe altul în care să spun: O caut pe Ludmila. Unica. E ușor de recunoscut. Timpul nu cred că i-a schimbat prea mult semnalmentele. E Ludmila. Unica și inconfundabila! …

Dar n-am făcut-o la timp și acum, poate e târziu…

Îți voi spune de ce te caut, Ludmila:pentru că vreau să știi ce nu ți-am spus niciodată și vreau să știu ce nu mi-ai spus tu niciodată.

Vreau să știi cât te invidiam, Ludmila, pentru părul tău lung, roșcat, până la brâu de care-mi vorbeai ca despre o avere a familiei tale, dota cu care fetele în clanul vostru își făceau intrarea în lume și câștigau apoi locuri eterne în inima bărbabților. Pentru picioarele tale lungi , de star de cinema și pentru toate diplomele obtinute la fel de fel de întreceri sportive la toate cluburile și asociațiile sportive, turistice, de orientare și de dezorientare prin lume la care participai și erai mereu campioană. Pentru toate privirile invidioase și admirative care ți se aruncau când ieșeai pe stradă sau  când intrai pe ușa liceului nostru și când ochii baieților de la muzică sau de la pictură, se întorceau spre tine scoțând strigăte admirative. A venit Ludmila! Hei! Ludmila! Nu mă cunoști?

Și totuși, mă mândream, cu tine, Ludmila. Dacă cineva îmi spunea:Esti colegă cu Ludmila!? Mă mândream, de parcă  tu ai fi revărsat asupra mea ceva din grația și farmecul tău, și astfel, miruită de frumusețea și unicitatea ta, puteam și eu dobândi o aură de mister în ochii colegilor mei care nu o băgau în seamă pe mine, cea mignonă, cu ochii banali și căprui, cu părul care se încăpățâna să fie ondulat oricât l-aș fi periat, cu aerul acela de victimă în așteptarea călăului, care se strecura mereu pe lângă culoare plutind, de parcă tocmai aș fi evadat dintr-o închisoare de maximă siguranță și toate forțele aeriene și terestre ale liceului, ale orașului, ar fi fost pe urmele mele. Știam că salvarea venea din partea ta și nimeni decât tu nu mă puteai apăra în ochii lor. Da, eram o evadată:din vârsta mea, din timpul meu, din trupul meu mai ales, voiam să evadez, pentru că tu, Ludmila, oferindu-mi generoasa ta protecție, mă făceai să simt mai acut, Diferența…

Și ce mai faci, Ludmila? Ești la fel de frumoasă? Bărbații continuă să întoarcă și acum capul după tine? Îți mai fluturi părul, acum probabil înspicat cu zeci de fire albe, în vânt, pe bulevarde și continui să spui Nu când cineva îți spune că te iubește? Lui însă, i-ai spus Da, Ludmila. Lui celui care mi-a spus într-o zi, unicul, că sunt frumoasă. A fost ziua în care mi-am citit în ochii lui Frumusețea și Unicitatea. Dar el, Ludmila, încă nu te vazuse pe tine, pe unica și inconfundabila Ludmila. Lui, doar lui, Ludmila, tu i-ai spus Da. Pentru că tu, Ludmila, deși împărțeam amandouă aceeași cameră sordidă a unei garsoniere, deși ne trezeam dimineața una pe cealaltă spre a merge la cursuri, deși ne spuneam toate bârfele despre colegii și profesorii noștri, nu mi-ai spus niciodată, Ludmila că și tu mă invidiai. Pentru premiile mele la scoală, acolo unde tu promovai la limită, premii pe care tu mă învățai să le disprețuiesc și să le refuz, dar ele curgeau în pofida indiferenței și lenei mele, pentru toate tablourile mele pe care mă sfătuiai să nu le trimit nicăieri, chiar dacă ar risca să fie premiate sau cumpărate, căci, spuneai tu, care le aveai pe toate fara nici un efort, La ce-ti folosesc gloria sau banii? Nu mi-ai spus niciodată nici dacă aveai vreun motiv să mă admiri. De aceea, Ludmila, lui  i-ai spus Da

Vreau să-ți mai spun ceva, Ludmila.Vreau să-ți spun că nu am de ce să-ți multumesc că într-o seară, când am rămas singură acasă, conducându-vă pe voi doi până la scara blocului, amabilă, protectoare, ca și cum aș fi fost convinsă că voi doi formați cel mai frumos cuplu din lume, am făcut ceea ce nimeni nu ar fi bănuit. Și vreau să-ți spun, Ludmila, că nu am de ce să-ți multumesc că ai incercat să-mi salvezi viața. Viața pe care tu mi-ai luat-o atunci când i-ai spus lui,Da. Dacă tu te mândrești, acolo în lumea aceea în care probabil și azi continui să spui Nu, pentru că, în final, el n-a rămas nici cu tine, Ludmila, spunând în stânga și în dreapta că în anii de liceu ai salvat de la moarte viața colegei tale de cameră, ei bine, te înșeli, Ludmila: nu am spus nimănui până astăzi despre crima ta. De care nu știe nimeni, doar eu și el… El continuă să tacă…

Eu, victima ta, nu mai vreau să tac….

Pamintul din jurul pietrei…

Vineri 19 Martie 2010

Ora 11:18:58 AM GMT

M-am oprit din mers. Am gasit o piatra pe marginea drumului tocmai buna sa sezi pe ea. Trebuia sa ma opresc sa-mi inchei sireturile de la pantoful sting… Nu mai puteam continua… Ma obseda destul de greu eventualitatea de a ma impiedica la un anumit moment dat… Si nu vroiam asta… Nu vroiam deloc…

Deci, ma asez cuminte pe piatra si ma gindesc: pina sa ma aplec sa-mi inchei siretul, am timp si mai ales stare sa-mi aprind o tigara… Mai tirziu o sa ma ocup si de teama siretului…  Gustul fumului de tigara m-a invirtit intr-un crimpei de amintire de inceput… Subtire, albastriu, impersonal, fumul mi-a tinut companie cele 5,7 minute cit a durat arderea intregii tigari… Fum amestecat cu ginduri… Senzatie amestecata cu o placere dedefinita…amara, uscata…  Si mi-am adus aminte. Primul fum tras cu sete pina in adincul plaminului m-a lesinat… Aproape de tot… S-a invirtit pamintul cu mine intr-un iures imbarcat intr-un carusel colorat… Ce senzatie…

Ce ameteala… Chiar si cu ochii deschisi larg, lumea tot s-a invirtit cu mine, pret de minute bune…

Nu banuiam, nu reuseam sa-mi imaginez propria-mi viata ce urma sa se deruleze, dupa acea de neuitat ameteala… Marea ameteala… Dinaintea plonjarii in Marea Pacaleala a Vietii… Cred si acum, dupa atitia ani, in valoarea primului fum de tabac tras adinc in fundul pieptului…

Pamintul din jurul pietrei pe care m-am asezat, musteste de apa straina de primavara straina… Am si uitat de ce m-am asezat pe piatra de la marginea drumului… In jos nu am mai privit… Putin in lateral, da…asa am vazut pamintul… Trebuia sa fac ceva. Dar ce anume??… Am uitat…

Poate o sa ma intind putin cu urechea lipita de pamintul lipicios… Noaptea ma va imbratisa prietenos… Iar miine… Miine de dimineata am sa ma concentrez sa-mi aduc aminte, de ce m-a prins somnul cocotat pe piatra asta , cocotata la marginea asta de drum, la rindu-i cocotat la marginea asta de lume…

Miine dimineata ma voi gindi serios incotro o voi apuca… bineinteles dupa ce imi voi aduce aminte… aminte…


Acatistul de Iertare…

Prea Sfanta Treime, sufletul meu striga la Tine sa ma ajuti in a invata sa iert si sa primesc iertarea fara de care nu vom intra in iubire. Doar Tu vezi cat ma mint atunci cand spun ca am iertat si ca iubesc cu adevarat. Dar atata timp cat tin minte raul nu fac decat sa ma amagesc. Prea Sfanta Treime primeste rugaciunea ea si slava Tie pentru toate.

Condacul 1

Prea Sfanta Treime, de toti slavita, sufletul meu se zbate sa invete iertarea dar nu gaseste calea, ma complic in vorbe si ma ratacesc in fapte, departandu-ma de calea simpla a invataturilor Tale. Te rog pe Tine, da-mi ajutor si spor in a ierta si a fi iertat. Prea Sfanta Treime, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 1

Tata, Fiule si Sfantule Duh, Treime Sfanta, mult am gresit in fata Ta si a creatiei Tale. Imi pare rau acum si cer iertare in fata Ta, a Cerurilor, a oamenilor, in fata a toata Creatia Ta si te rog ajuta-ma la iertarea mea.

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate faptele mele rele,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate gandurile mele rele,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate cuvintele mele rele,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am gresit crezand ca fac bine,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate ce nu le-am luat in seama,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce nu am invatat in viata,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 2

Prea Sfanta Treime si mult dorita, in fiecare zi iti marturisesc cate am gresit dar las nemarturisite greseli pe care nu le vad. Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate. Cu gura spun ca am iertat dar sufletul isi aduce mereu aminte raul. Doamne, strig din toata fiinta mea : Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 2

In fata Ta nu pot minti, Tu stii tot ce fac si ce inca nu am facut, de Tine nu ma pot ascunde, Treime Sfanta, Dumnezeul meu cel bun, ajuta-ma sa ma regasesc caci de mine ma ascund mintindu-ma. Treime Sfanta, asculta rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la flori,

Treime Sfanta, cer iertare de la pomi,

Treime Sfanta, cer iertare de la iarba,

Treime Sfanta, cer iertare de la plante,

Treime Sfanta, cer iertare de la seminte si roade,

Treime Sfanta, cer iertare de la firul de nisip,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 3

In fata ta, Dumnezeul meu in Treime Slavit, recunosc ca neiertarea de sine cea mai grea, ca de nu voi intelege sa ma iert pe mine cum voi putea ierta pe cei ce mi-au gresit si sa accept ca am fost iertat? Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 3

De mici invatatm lucruri neimportante, cum sa reusim in viata, cum sa devenim conducatori, cum sa ajungem primii. Si asa ajungem primii in pacate. Cat de tarziu aflam ca Dumnezeu e iubire si iertare.

Treime sfanta, cer iertare de la soare,

Treime sfanta, cer iertare de la luna si stele,

Treime sfanta, cer iertare de la vant,

Treime sfanta, cer iertare de la foc si apa,

Treime sfanta, cer iertare de la ploaie si ninsoare,

Treime sfanta, cer iertare de la val si izvoare,

Treime sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 4

Treime Sfanta, in acest ceas tarziu al vietii mele imi doresc sa aflu cu sufletul adevarul Tau. Pana acum am invatat adevarurile acestei lumi care sunt minciuna inaintea ta. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la mama,

Treime Sfanta, cer iertare de la tata,

Treime Sfanta, cer iertare de la frati,

Treime Sfanta, cer iertare de la nasi,

Treime Sfanta, cer iertare de la copii,

Treime Sfanta, cer iertare de la toti oamenii de pe pamant,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 5

Treime Sfanta, tu m-ai invatat prin sfintii Tai ca  a ierta e dovada iubirii din fiecare. De am putea acum sa recunoastem cat de putin iubim. Cer ajutorul tau pentru toti oamenii de pe pamant si printre ei sa fiu si eu.

Icosul 5

Doamne, tu stii ce imi doresc dar nu ma pot opri sa cer intelepciune pentru a vedea ce imi lipseste, pentru a intelege iertarea cea din adancul inimii si nu cea din minte. Treime Sfanta, primeste rugaciunea measi slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la animale,

Treime Sfanta, cer iertare de la animale,

Treime Sfanta, cer iertare de la pasari,

Treime Sfanta, cer iertare de la toate vietatile pamantului,

Treime Sfanta, cer iertare de la bunele pierdute,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate relele nestiute,

Treime Sfanta, cer iertare de la toata Creatia Ta,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 6

Atata de mult am gresit ca nu imi pot socoti greselile, dar cu voia Ta, Treime Sfanta, in fiecare zi, in minte mi se vor dezvalui, voi cere iertare si voi ierta. Ajuta-ma prin ingeri si Arhangheli sa am putere in rugaciune de iertare.

Icosul 6

Sufletul meu iti canta Tie, se roaga, iti plange caci ce e mai bun in viata mea decat vorbirea cu Tine? Si in aceste clipe imi dau seama cat de frumoasa e Creatia Ta si cat ma iubesti pe mine “omul”. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am gresit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce rau am vorbit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am invatat gresit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am inteles gresit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru putina mea credinta,

Treime Sfanta, cer iertare pentru putina mea iubire,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 7

Treime Sfanta, iti multumesc pentru toate binecuvantarile si bucuriile din viata mea, pentru sanatate, pentru bunastare dar te rog sa ma ajuti sa inteleg mai mult si sa pot ierta ca sa fiu iertat. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 7

Viata mea a fost plina de urcusuri si caderi, dar in fiecare clipa mi-ai trimis ajutor pe ai tai ingeri pazitori, arhangheli vindecatori, puteri ceresti, sfinti si sfinte dar eu orb fiind nu i-am vazut, surd fiind nu i-am auzit, si cu inima mea impietrita nu i-am simtit. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la Ingeri,

Treime Sfanta, cer iertare de la Arhangheli,

Treime Sfanta, cer iertare de la Sfinti si Sfinte,

Treime Sfanta, cer iertare de la toate Puterile Ceresti,

Treime Sfanta, cer iertare de la Heruvimi si Serafimi,

Treime Sfanta, cer iertare de la toti slujitorii Tai,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 8

Treime Sfanta, natura e supusa Tie, in afara de mine “omul” totul te asculta si lucreaza dupa legea Ta. Eu “omul”, avand liberul arbitru ma pierd tot mai mult din neam in neam. Acum in aceasta clipa, cu liberul meu arbitru, aleg sa Te iubesc si sa-Ti slujesc. Treime Sfanta primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 8

Treime Sfanta, iti multumesc pentru ca, desi gresesc in fiecare zi Tu ai grija de mine si ma aperi neincetat, calauzindu-mi pasii catre lumina. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la Lumina,

Treime Sfanta, cer iertare de la Vointa,

Treime Sfanta, cer iertare de la Intuitie,

Treime Sfanta, cer iertare de la Memorie,

Treime Sfanta, cer iertare de la Credinta,

Treime Sfanta, cer iertare de la Bunastare,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 9

Treime Sfanta, oricat de multa rugaciune Ti-as aduce nu-Ti pot multumi pentru toate bucuriile din viata. Acum imi doresc sa iert si sa iubesc, iubindu-te cu toata fiinta mea voi iubi intreaga Creatia Ta. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 9

Treime Sfanta, de-am intelege toti ca iubirea e raspunsul la tot, am iesi in lumina, cu inimile pline de bucurie si am trai in armonie. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare pentru vorbirea mea cea goala,

Treime Sfanta, cer iertare pentru nepasare,

Treime Sfanta, cer iertare pentru cat am mintit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru suparare,

Treime Sfanta, cer iertare pentru cat am risipit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru cat am lenevit,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 10

Sfanta Treime, in fiecare dimineata deschid ochii inimii spre Tine si Te rog sa ai grija de noi, sa calauzesti pasii nostrii pe drumul de lumina, ca sa ajungem toti la Tine. Treime Sfanta primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 10

Treime Sfanta, avem nevoie in fiecare clipa in timpurile de acum sa intelegem iertarea, sa invatatam stiinta Ta vazuta si nevazuta si cu intelepciune venita de la Tine sa facem pe pamant Rai.

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata neiubire,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata rautate,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata invidie,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata gelozie,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata nepasare,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata suferinta,

Treime Sfanta , primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 11

Treime Sfanta, sper cu ajutorul tau sa iert tot ce m-a suparat, din adancul inimii sa scot tot ce-i intuneric si sa pun in loc iubire si lumina venite de la Tine, lumina si iubirea ce mi le-ai dat de la inceput prin botez dar le-am pierdut pe drumul vietii. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 11

Sfanta Treimede as intelege mai bine iubirea de Dumnezeu as fi mai curat, nu as mai gresi si rataci prin viata. E de ajuns sa tin prima Ta lege caci in ea sunt cuprinse toate celelalte.

Treime Sfanta, iert tot ce s-a gresit fata de mine,

Treime Sfanta, iert barbatii,

Treime Sfanta, iert femeile,

Treime Sfanta, iert copiii,

Treime Sfanta, iert prietenii si rudele,

Treime Sfanta, iert pe cunoscuti si necunoscuti,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 12

Treime Sfanta, Tu vi la fiecare dintre noi la timpul potrivit ca sa ne arati ca suntem intorsi cu spatele la Tine, noi crezand ca stam la picioarele Tale. Alunga ceata inimilor noastre si fa sa vedem unde ne aflam cu adevarat fiecare. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 12

Treime Sfanta, Tu ai creat Universul si tot ce misca, in toate e scanteie divina. Toata Creatia Te asculta, eu “omul” nu. Oare ce imi lipseste sa inteleg frumusetea iubirii Tale?

Treime Sfanta, cer iertare de la Univers,

Treime Sfanta, cer iertare de la Pamant,

Treime Sfanta, cer iertare de la munti,

Treime Sfanta, cer iertare de la ape,

Treime Sfanta, cer iertare de la soare,

Treime Sfanta, cer iertare din adancul meu la toate,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 13

Treime Sfanta, in fiecare zi imi cer iertare de la zidirea Ta si atunci, cand Pacea cea mai presus de cuvinte va umple inima mea voi sti ca primul pas e facut si il voi face pe al doilea, sa incep a iubi.

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate (de 3 ori si apot Icosul 1 si Condacul 1)

Rugaciune

Inima mea rosteste cuvinte mici si umile, cerand iertare de la toti din cer si de pe pamant, pentru greselile stiute si nestiute. Nu am scuze pentru cate am gresit dar cu tot sufletul meu imi doresc sa iert si sa fiu iertat si sa nu mai gresesc, sa ma umplu de Iubire si Lumina pentru intreaga Ta zidire.

AMIN

Invierea Mantuitorului…

Invierea Mantuitorului …

Invierea Mantuitorului, al carei imn – Troparul Pastilor – este cel mai triumfal pe care l-a cantat si l-a auzit vreodata neamul omenesc, creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru. 


Aceasta bucurie pascala este indeosebi caracteristica Bisericii Ortodoxe. Nici una din celelalte Biserici nu simte si nu exprima cu bogatia si harul imnografic semnificatiile, puterea si binecuvantarea Invierii lui Hristos. Imnul Invierii este un strigat de triumf si de bucurie care ne ridica pana la cer, este o stare sufleteasca unica si incomparabila, este privilegiul si fericirea noastra de crestini!

Cand Iisus Mantuitorul traia in suferinta si umilire in zilele patimilor, El era, privindu-L omeneste, cel mai nefericit, mai parasit, mai neajutorat, mai napastuit, mai zdrobit dintre toti oamenii. Niciodata un om n-a fost mai greu lovit pentru binele ce facea, mai dusmaneste tratat, mai crunt batjocorit, jignit, huiduit, torturat si profanat, ca Iisus Hristos. 

Nu numai cei care-L rastigneau, urlau si blestemau, nu doar un popor se desfata la privirea durerilor Lui fizice si morale, ci o lume intreaga, de atunci si pana astazi, a gasit in osanda si in moartea Lui o placere, o satisfactie, un sentiment ca de dreptate si de putere a ei impotriva " blasfematorului" si " inselatorului Aceluia", cum il numeau cu ipocrizie cei care L-au dat spre chinuire si moarte.

Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, Iisus Hristos Nazarineanul, numit in deradere " Regele Iudeilor", rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, rege fara garda, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, pentru ca a izbandit cea mai stralucita si neasteptata biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti totodata. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

Dezamagiti si tulburati, inselatorii de atunci au platit pe strajeri ca sa spuna, impotriva evidentei si a ratiunii insasi, ca El a fost furat noaptea de ucenicii Lui fricosi din mormantul intarit cu paza si peceti. Necredinciosii de mai tarziu au nascocit un sir de ipoteze, presupuse stiintifice, ca sa tagaduiasca Adevarul, faptul dumnezeiesc. Cels si Profiriu, rationalisti si alti inchipuiti luminati, au gandit Invierea lui Hristos cu mintea lor materiala scurta, orbita de patima, strambata de prejudecati anticrestine, si au declarat ca este o amagire.

Impotriva argumentelor stoarse necredintei si a pretextelor cu pacat, Invierea lui Hristos s-a dovedit si s-a impus cu puterea faptului implinit si cunoscut, astfel ca imnul ei triumfal face de atunci, si va face totdeauna, bucuria noastra si a lumii. Impotriva tuturor ratiunilor omenesti, impotriva " intelepciunii" de jos a celor care au cazut in robia superstitiilor si a legendelor necrestine, impotriva a tot ce s-ar putea zice si scrie sta faptul Invierii, transformat in Biserica permanenta si universala, sta crestinismul intreg, ca dovedire si incredintare neclintita si nedesmintita a Invierii lui Hristos.

Impotriva a tot ce I-au spus si-I vor mai spune inscusitii intr-u tagada a miracolului crestin sta dovedit si nezdruncinat, drept si tare ca un munte de adevar dumnezeiesc si omenesc, cuvantul simplu si drept al Apostolului: " daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra" (I Corinteni 15, 14), iar propovaduirea si credinta Lui si a noastra n-a fost si nu este zadarnica. Impotriva constructiilor de ipoteze si de subtilitati omenesti, sta un argument ce nu se poate rasturna, micscora si contrazice niciodata: cel mai important fapt istoric care s-a produs vreodata, sta crestinismul cu credinta si cu Biserica sa, zidite pe adevarul istoric si moral al Invierii lui Hristos, sta o realitate mare cat 20 de secole.

Cu cat a dainuit si a crescut in acest timp indoiala sau tagada Invierii lui Hristos, cu atata a crescut puterea si insemnatatea ei de biruinta asupra firii si a raului mortii. Cu cat va dainui si va creste inca indoiala sau tagada Invierii lui Hristos, cu atat se va vadi prin contrast adevarul ei triumfator, de fapt, de viata si de credinta; va creste si se va intari in convingerea noastra, bazata pe existenta adevarului Bisericii universale, ca: Hristos a Inviat! Cu cat omul si omenirea intreaga vor cunoaste mai multe biruinte, cu atat va fi mai mare intre toate Biruinta lui Hristos. Nici cele mai stralucite si mai laudate victorii omenesti: ale lui Cyrus, Alexandru cel Mare, Hanibal, Cezar, Napoleon sau ale generalilor mai noi, nu se pot…

Duminica Floriilor…

Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 12, 1-10; Ioan 12, 12-18).

Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia sau Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acestei zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acestei sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.

In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.

Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.

Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.

Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.

Obiceiuri in prag de florii

  • In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate
  • Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte;
  • Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele;
  • Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.

Superstitii in jurul sarbatorii floriilor

  • In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
  • Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste
  • Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
  • Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti,
  • Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat
  • Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui;
  • Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul;
  • In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
  • Acum se aerisesc hainele.
  • Aceasta sarbatoarea este si un prilej de petrecere pentru romani;

Obiceiuri pagane de florii

  • In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina;
  • Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda.
  • Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora;
  • aputem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana.
  • In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim;

Acatistul de IERTARE…

Aseara am citit pentru prima oara acest Acatist de Iertare si am simtit o bucurie nemarginita, am simtit cu adevarat

Iubirea si Lumina Divina!

Va impartasesc aceasta minunata rugaciune, impreuna cu dragostea mea!

Prea Sfanta Treime, sufletul meu striga la Tine sa ma ajuti in a invata sa iert si sa primesc iertarea fara de care nu vom intra in iubire. Doar Tu vezi cat ma mint atunci cand spun ca am iertat si ca iubesc cu adevarat. Dar atata timp cat tin minte raul nu fac decat sa ma amagesc. Prea Sfanta Treime primeste rugaciunea ea si slava Tie pentru toate.

Condacul 1

Prea Sfanta Treime, de toti slavita, sufletul meu se zbate sa invete iertarea dar nu gaseste calea, ma complic in vorbe si ma ratacesc in fapte, departandu-ma de calea simpla a invataturilor Tale. Te rog pe Tine, da-mi ajutor si spor in a ierta si a fi iertat. Prea Sfanta Treime, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 1

Tata, Fiule si Sfantule Duh, Treime Sfanta, mult am gresit in fata Ta si a creatiei Tale. Imi pare rau acum si cer iertare in fata Ta, a Cerurilor, a oamenilor, in fata a toata Creatia Ta si te rog ajuta-ma la iertarea mea.

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate faptele mele rele,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate gandurile mele rele,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate cuvintele mele rele,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am gresit crezand ca fac bine,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate ce nu le-am luat in seama,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce nu am invatat in viata,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 2

Prea Sfanta Treime si mult dorita, in fiecare zi iti marturisesc cate am gresit dar las nemarturisite greseli pe care nu le vad. Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate. Cu gura spun ca am iertat dar sufletul isi aduce mereu aminte raul. Doamne, strig din toata fiinta mea : Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 2

In fata Ta nu pot minti, Tu stii tot ce fac si ce inca nu am facut, de Tine nu ma pot ascunde, Treime Sfanta, Dumnezeul meu cel bun, ajuta-ma sa ma regasesc caci de mine ma ascund mintindu-ma. Treime Sfanta, asculta rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la flori,

Treime Sfanta, cer iertare de la pomi,

Treime Sfanta, cer iertare de la iarba,

Treime Sfanta, cer iertare de la plante,

Treime Sfanta, cer iertare de la seminte si roade,

Treime Sfanta, cer iertare de la firul de nisip,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 3

In fata ta, Dumnezeul meu in Treime Slavit, recunosc ca neiertarea de sine cea mai grea, ca de nu voi intelege sa ma iert pe mine cum voi putea ierta pe cei ce mi-au gresit si sa accept ca am fost iertat? Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 3

De mici invatatm lucruri neimportante, cum sa reusim in viata, cum sa devenim conducatori, cum sa ajungem primii. Si asa ajungem primii in pacate. Cat de tarziu aflam ca Dumnezeu e iubire si iertare.

Treime sfanta, cer iertare de la soare,

Treime sfanta, cer iertare de la luna si stele,

Treime sfanta, cer iertare de la vant,

Treime sfanta, cer iertare de la foc si apa,

Treime sfanta, cer iertare de la ploaie si ninsoare,

Treime sfanta, cer iertare de la val si izvoare,

Treime sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 4

Treime Sfanta, in acest ceas tarziu al vietii mele imi doresc sa aflu cu sufletul adevarul Tau. Pana acum am invatat adevarurile acestei lumi care sunt minciuna inaintea ta. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la mama,

Treime Sfanta, cer iertare de la tata,

Treime Sfanta, cer iertare de la frati,

Treime Sfanta, cer iertare de la nasi,

Treime Sfanta, cer iertare de la copii,

Treime Sfanta, cer iertare de la toti oamenii de pe pamant,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 5

Treime Sfanta, tu m-ai invatat prin sfintii Tai ca  a ierta e dovada iubirii din fiecare. De am putea acum sa recunoastem cat de putin iubim. Cer ajutorul tau pentru toti oamenii de pe pamant si printre ei sa fiu si eu.

Icosul 5

Doamne, tu stii ce imi doresc dar nu ma pot opri sa cer intelepciune pentru a vedea ce imi lipseste, pentru a intelege iertarea cea din adancul inimii si nu cea din minte. Treime Sfanta, primeste rugaciunea measi slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la animale,

Treime Sfanta, cer iertare de la animale,

Treime Sfanta, cer iertare de la pasari,

Treime Sfanta, cer iertare de la toate vietatile pamantului,

Treime Sfanta, cer iertare de la bunele pierdute,

Treime Sfanta, cer iertare pentru toate relele nestiute,

Treime Sfanta, cer iertare de la toata Creatia Ta,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 6

Atata de mult am gresit ca nu imi pot socoti greselile, dar cu voia Ta, Treime Sfanta, in fiecare zi, in minte mi se vor dezvalui, voi cere iertare si voi ierta. Ajuta-ma prin ingeri si Arhangheli sa am putere in rugaciune de iertare.

Icosul 6

Sufletul meu iti canta Tie, se roaga, iti plange caci ce e mai bun in viata mea decat vorbirea cu Tine? Si in aceste clipe imi dau seama cat de frumoasa e Creatia Ta si cat ma iubesti pe mine “omul”. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am gresit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce rau am vorbit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am invatat gresit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru tot ce am inteles gresit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru putina mea credinta,

Treime Sfanta, cer iertare pentru putina mea iubire,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 7

Treime Sfanta, iti multumesc pentru toate binecuvantarile si bucuriile din viata mea, pentru sanatate, pentru bunastare dar te rog sa ma ajuti sa inteleg mai mult si sa pot ierta ca sa fiu iertat. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 7

Viata mea a fost plina de urcusuri si caderi, dar in fiecare clipa mi-ai trimis ajutor pe ai tai ingeri pazitori, arhangheli vindecatori, puteri ceresti, sfinti si sfinte dar eu orb fiind nu i-am vazut, surd fiind nu i-am auzit, si cu inima mea impietrita nu i-am simtit. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la Ingeri,

Treime Sfanta, cer iertare de la Arhangheli,

Treime Sfanta, cer iertare de la Sfinti si Sfinte,

Treime Sfanta, cer iertare de la toate Puterile Ceresti,

Treime Sfanta, cer iertare de la Heruvimi si Serafimi,

Treime Sfanta, cer iertare de la toti slujitorii Tai,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 8

Treime Sfanta, natura e supusa Tie, in afara de mine “omul” totul te asculta si lucreaza dupa legea Ta. Eu “omul”, avand liberul arbitru ma pierd tot mai mult din neam in neam. Acum in aceasta clipa, cu liberul meu arbitru, aleg sa Te iubesc si sa-Ti slujesc. Treime Sfanta primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 8

Treime Sfanta, iti multumesc pentru ca, desi gresesc in fiecare zi Tu ai grija de mine si ma aperi neincetat, calauzindu-mi pasii catre lumina. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare de la Lumina,

Treime Sfanta, cer iertare de la Vointa,

Treime Sfanta, cer iertare de la Intuitie,

Treime Sfanta, cer iertare de la Memorie,

Treime Sfanta, cer iertare de la Credinta,

Treime Sfanta, cer iertare de la Bunastare,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 9

Treime Sfanta, oricat de multa rugaciune Ti-as aduce nu-Ti pot multumi pentru toate bucuriile din viata. Acum imi doresc sa iert si sa iubesc, iubindu-te cu toata fiinta mea voi iubi intreaga Creatia Ta. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 9

Treime Sfanta, de-am intelege toti ca iubirea e raspunsul la tot, am iesi in lumina, cu inimile pline de bucurie si am trai in armonie. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Treime Sfanta, cer iertare pentru vorbirea mea cea goala,

Treime Sfanta, cer iertare pentru nepasare,

Treime Sfanta, cer iertare pentru cat am mintit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru suparare,

Treime Sfanta, cer iertare pentru cat am risipit,

Treime Sfanta, cer iertare pentru cat am lenevit,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 10

Sfanta Treime, in fiecare dimineata deschid ochii inimii spre Tine si Te rog sa ai grija de noi, sa calauzesti pasii nostrii pe drumul de lumina, ca sa ajungem toti la Tine. Treime Sfanta primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 10

Treime Sfanta, avem nevoie in fiecare clipa in timpurile de acum sa intelegem iertarea, sa invatatam stiinta Ta vazuta si nevazuta si cu intelepciune venita de la Tine sa facem pe pamant Rai.

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata neiubire,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata rautate,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata invidie,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata gelozie,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata nepasare,

Treime Sfanta, cer iertare pentru atata suferinta,

Treime Sfanta , primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 11

Treime Sfanta, sper cu ajutorul tau sa iert tot ce m-a suparat, din adancul inimii sa scot tot ce-i intuneric si sa pun in loc iubire si lumina venite de la Tine, lumina si iubirea ce mi le-ai dat de la inceput prin botez dar le-am pierdut pe drumul vietii. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 11

Sfanta Treime, de as intelege mai bine iubirea de Dumnezeu as fi mai curat, nu as mai gresi si rataci prin viata. E de ajuns sa tin prima Ta lege caci in ea sunt cuprinse toate celelalte.

Treime Sfanta, iert tot ce s-a gresit fata de mine,

Treime Sfanta, iert barbatii,

Treime Sfanta, iert femeile,

Treime Sfanta, iert copiii,

Treime Sfanta, iert prietenii si rudele,

Treime Sfanta, iert pe cunoscuti si necunoscuti,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 12

Treime Sfanta, Tu vi la fiecare dintre noi la timpul potrivit ca sa ne arati ca suntem intorsi cu spatele la Tine, noi crezand ca stam la picioarele Tale. Alunga ceata inimilor noastre si fa sa vedem unde ne aflam cu adevarat fiecare. Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Icosul 12

Treime Sfanta, Tu ai creat Universul si tot ce misca, in toate e scanteie divina. Toata Creatia Te asculta, eu “omul” nu. Oare ce imi lipseste sa inteleg frumusetea iubirii Tale?

Treime Sfanta, cer iertare de la Univers,

Treime Sfanta, cer iertare de la Pamant,

Treime Sfanta, cer iertare de la munti,

Treime Sfanta, cer iertare de la ape,

Treime Sfanta, cer iertare de la soare,

Treime Sfanta, cer iertare din adancul meu la toate,

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate.

Condacul 13

Treime Sfanta, in fiecare zi imi cer iertare de la zidirea Ta si atunci, cand Pacea cea mai presus de cuvinte va umple inima mea voi sti ca primul pas e facut si il voi face pe al doilea, sa incep a iubi.

Treime Sfanta, primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate (de 3 ori si apot Icosul 1 si Condacul 1)

Rugaciune

Inima mea rosteste cuvinte mici si umile, cerand iertare de la toti din cer si de pe pamant, pentru greselile stiute si nestiute. Nu am scuze pentru cate am gresit dar cu tot sufletul meu imi doresc sa iert si sa fiu iertat si sa nu mai gresesc, sa ma umplu de Iubire si Lumina pentru intreaga Ta zidire.

AMIN

 

Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie…

Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie…

86. Ce este pacatul si de ce atrage dupa sine mania lui Dumnezeu in veacul de acum si in cel viitor?

Dupa invatatura Sfintei Scripturi, pacatul este calcarea cu buna stiinta si de bunavoie a voii lui Dumnezeu. El se mai numeste si faradelege ( Invatatura de Credinta Ortodoxa, pag. 426; Romani 5, 13; Iacob 2, 9; Isaia 49, 12-13). Radacina pacatului este pofta care ispiteste pe om (Iacob 1, 13-15). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu asupra omului fiindca ” pacatul este uraciune inaintea lui Dumnezeu ” (Deuteronom 17, 25; Pilde 3, 32). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu asupra omului, deoarece ” pacatosii sunt vrajmasi ai lui Dumnezeu ” (Iov 21,17; Ieremia 21,14; Psalm 20, 8-10; 78, 6; Isaia 10, 6).

87. In cate feluri se impart pacatele si care sunt pacatele mai greu de vindecat?

Sfantul Ioan Evanghelistul imparte pacatele in doua: pacate de moarte si pacate care nu sunt de moarte (1 Ioan 5, 16-17). Tot el imparte pacatele de moarte in trei mari grupe: pofta trupului, pofta ochiului si trufia viietii (1 Ioan 2, 16). Sfintii Parinti impart pacatele de moarte in trei mari grupe:

a. pacatele capitale, in numar de sapte;
b. pacate strigatoare la cer, care sunt mult mai grave precum: uciderea, pruncuciderea, asuprirea saracilor, rapirea avutului altora, uciderea aproapelui, etc;
c. pacate impotriva Duhului Sfant. Acestea sunt cele mai grave pacate facute de oameni pe pamant pentru ca hulesc pe Dumnezeu si alunga harul Duhului Sfant de la om. Dintre acestea amintim: necredinta in Dumnezeu, apostazia (lepadarea de credinta), eresul, secta, deznadejdea, sinuciderea, ura de om pana la moarte, prea marea incredere in Dumnezeu, injuraturile etc. Cele dintai se numesc ” pacate capitale “, pentru ca sunt cele mai numeroase si stapanesc pe cei mai multi oameni. Cele de-al doilea se numesc ” strigatoare la cer “, pentru ca striga si cer de la Dumnezeu pedeapsa omului inca in viata. Pacatele cele mai mari si mai greu de vindecat sunt pacatele impotriva Duhului Sfant si pacatele de moarte care stapanesc pe om de mai multa vreme, adica patimile.

88. Care este cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu?

Cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu este pacatul mandriei, caci acesta a facut pe ingeri diavoli, dupa cum si smerenia ” poate face din diavoli ingeri ” (Scara, Cuvantul 25).

89. Care sunt imprejurarile pacatului si cate sunt acestea?

Imprejurarile pacatelor sunt in numar de sapte si anume: Cine a facut pacatul? Ce fel de pacat a facut? Din ce motiv si pentru ce l-a facut? Prin ce mijloc l-a facut? In ce vreme l-a facut (in tinerete, la batranete, ziua, noaptea etc.)? In ce loc l-a facut? De cate ori l-a facut? (A se vedea pe larg invatatura catre duhovnic de Sfantul Nicodim Aghioritul, pag. 26-27, ed. 1928).

90. Care si cate sunt treptele pacatului?

Treptele pacatului sunt in numar de douasprezece, dupa Sfantul Nicodim Aghioritul si anume: Prima treapta, cand face cineva fapta buna cu scop rau pentru bani, pentru lauda, pentru cinste, adica cand amesteca binele cu raul. A doua treapta este implinirea faptei bune pe jumatate, necompleta. A treia treapta este ispita, momeala, adica ispitirea ce vine asupra omului de la diavol, de la lume si de la trup si-l ispiteste pe om prin cele cinci simturi numite de Sfintii Parinti ” ferestrele sufletului “. A patra treapta este unirea, adica amestecarea mintii cu ispita. A cincea treapta a pacatului este lupta miniti, adica a sufletului cu ispita. Pana aici nu este pacatul zamislit. De aici insa incepe a zamisli pacatul care aduce osanda asupra omului. A sasea treapta a pacatului este invoirea mintii cu pacatul, adica indulcirea mintii de ispita, de pofta. Din clipa aceasta se zamisleste pacatul in mintea si inima omului si-l face pe om vrednic de osanda, precum spune Sfantul Apostol Iacob: ” Pofta zamislind, naste pacatul, iar pacatul savarsindu-se, naste moarte ” ( Iacob 1, 13-15).

A saptea treapta a pacatului este pacatul facut cu mintea prin imaginatie. Ca dupa ce omul se invoieste sa faca pacatul, el se sileste, din indemnul diavolului, sa intipareasca acel pacat in mintea sa ca si cum l-ar fi facut cu lucrul. Prin imaginatie pacatul creste si se inradacineaza in inima omului. A opta treapta a pacatului este hotararea vointei de a face pacatul si insasi savarsirea lui cu fapta. A noua treapta este obiceiul pacatului, adica savarsirea lui de mai multe ori. A zacea treapta a pacatului este patima, deprinderea, adica savarsirea permanenta cu voia si fara voia omului. A unsprezecea treapa a pacatului este deznadejdea, cand omul isi pierde nadejdea iertarii prin pocainta, prin harul si mila lui Dumnezeu. A douasprezecea treapta a pacatului este sinuciderea, adica uciderea omului deznadajduit din cauza pacatelor sale cu voia sa libera. Aceasta este cea mai grea treapta a pacatului, de care sa ne fereasca Dumnezeu pe toti. Cel care se sinucide nu mai are iertare in veci, iar Biserica nu are voie sa se roage pentru el. (Dupa Invatatura catre duhovnic, pag. 15).

Sfintii Parinti ne invata sa ne luptam cu pacatul cat este mic, in clipa zamislirii, iar nu cand se face mare si se inradacineaza prin patima in inima noastra. Sa-l ucidem, cand este furnica, iar nu leu, caci altfel ” furnicoleul ” ne ucide el pe noi. La fel si psalmistul David, insuflat de Duhul Sfant, zice: ” Fericit este cel ce va lua si va lovi pruncii tai de piatra ” (Psalm 136, 9), adica, feririt este acel crestin care isi va zdrobi pacatele sale de piatra-Hristos cat sunt inca mici ca niste prunci, ca de vor creste mari ne vor robi in Babilonul patimilor si ne vor ucide ele pe noi.

91. Care este baia duhovniceasca care spala, dezleaga si scoate din radacina pacatele omului?

Intai este baia sfantului si dumnezeiescului Botez care spala pacatul stramosesc si toate pacatele facute pana la Botez (Fapte 2, 38; Ioan3, 3-5). A doua baie, deopotriva cu Botezul, este Taina Sfintei Spovedanii. care spala si curata pacatele oamenilor. Despre aceasta spune Sfantul Isaac Sirul: ” Dar dupa dar, s-a dat de Dumnezeu oamenilor dupa Botez, Taina Pocaintei, ca pocainta este numita si a doua nastere ” (Filocalia, vol. X, Cuvantul 72). Iar dumnezeiescul Parinte Ioan Scararul a indraznit sa zica: ” Mai mare decat Botezul, dupa Botez, este izvorul lacrimilor ” (Cuvantul al 7-lea, Pentru plans, Filocalia, vol. IX).

92. Cand raman pacatele nedezlegate la Sfanta Spovedanie?

Cand crestinul nu-si marturiseste toate pacatele asemenea lui Iuda si cand duhovnicul nu le dezleaga. El nu are voie sa le dezlege pana ce crestinul nu primeste canonul randuit. Daca duhovnicul dezleaga pe cineva ” mai inainte de a face acela canonul, sau mai inainte de a marturisi (de a se fagadui)ca il va face, unul ca acela se face vinovat de toate pacatele celui pe care l-a dezlegat ” (A se vedea Carte folositoare de suflet si Invatatura catre duhovnic, de Sfantul Nicodim Aghioritul).

Iarasi, pacatele omului raman nedezlegate daca nu face fapte de pocainta, ” caci fara de indreptare nu poate sa existe iertare “. Insa adevarata pocainta este parasirea pacatului si cainta inimii.

93. Care sunt pacatele impotriva Duhului Sfant (hulele)de care zice Domnul ” ca nu se iarta nici in veacul de acum, nici in cel viitor “? Daca sunt marturisite si se face canon pentru ele sunt iertate?

Pacatele impotriva Duhului Sfant sunt acestea: necredinta si impotrivirea adevarului dovedit al credintei crestine; increderea nesocotita in bunatatea lui Dumnezeu; deznadejdea fata de indurarea lui Dumnezeu, pizmuirea aproapelui pentru harul ce i s-a dat, pentru sporirea lui in fapte bune. precum si neindrumarea celor gresiti pe calea mantuirii; ura de moarte, nepocainta pana la moarte si nesocotirea darurilor lui Dumnezeu; lepadarea de credinta, eresul, secta, sinuciderea etc.

Pricina pentru care aceste pacate nu se iarta de catre Dumnezeu nici in veacul de acum nici in cel viitor este ” indaratnicia omului de a nu se pocai de aceste pacate in toata viata si impietrirea inimii lui “. Cel ce savarseste astfel de pacate, nu primeste iertare de la Dumnezeu pentru ca nu voieste sa fie iertat si sa asculte poruncile lui Dumnezeu. Daca un astfel de vinovat se caieste din adancul sufletului, se marturiseste si se hotaraste sa nu mai pacatuiasca si cere indurare lui Dumnezeu cu staruinta si cu lacrimi, atunci prin Taina Pocaintei el va putea primi iertare, caci ” nu este pacat oricat de greu ar fi el, care sa covarseasca bunatatea si dragostea de oameni a lui Dumnezeu ” (Invatatura de Credinta Ortodoxa, ed. 1953).

94. Care sunt conditiile canonice ale Sfintei Spovedanii?

Spovedania, pocainta sau marturisirea pacatelor este una din cele sapte sfinte Taine ale Bisericii prin care Dumnezeu iarta si dezleaga pacatele tuturor celor ce se pocaiesc cu sinceritate si hotarasc sa duca o viata curata, dupa voia lui Dumnezeu. Ea incepe de la varsta de 6-7 ani si se savarseste cat mai des, dupa nevoile sufletesti ale fiecaruia. Calugarii din manastiri, dupa traditie se marturisesc o data pe saptamana, iar mirenii cel mai des odata pe luna si cel mai rar de patru ori pe an, in cele patru posturi (Constitutiile Apostolilor, 11-13; Marturisirea Ortodoxa etc.). Conditiile canonice si obligatorii ale adevaratei spovedanii sunt acestea: Mai intai, alegerea unui duhovnic bun si iscusit. Apoi, spovedania sa fie intreaga, sincera, de buna voie, iar nu silita, cu umilinta si sa fie neprihanitoare (Invatatura catre duhovnic, pag. 141-149). Dumnezeu osandeste pacatul dupa constiinta si intelepciunea fiecaruia, pe unii de la varsta de 10 ani, iar pe aliti de la o varsta mai mare. Daca isi va spovedi omul pacatele, cu tot sufletul, cu cainta si de buna voie, atunci duhovnicul poate usura vindecarea ranilor sale sufletesti, iar canonul cu care trebuie sa-l canoniseasca pe credincios sa-l imparta in trei. O parte sa o puna pe seama milostivirii lui Dumnezeu canimeni nu este fara de pacat afara de unul singur Dumneu Care ne-a rascumparat cu Sfant Sangele Sau din mainile diavolului. A doua parte din canon sa o ia duhovnicul asupra sa, ca cel ce are putere de la arhiereu sa dezlege si sa lege pacatele oamenilor, dupa cum spune nemincinoasa gura a Domnului nostru Iisus Hristos (Indreptarea Legii, 1652, cap. 322). Iar a treia parte din canon sa o dea aceluia care a savarsit pacatele.

Duhovnicul sa aiba un loc sfant unde sa spovedeasca pe oameni. De obicei, spovedania se face in Sfanta Biserica, in fata icoanei Mantuitorului nostru Iisus Hrisos. Preotul este dator ca pe fiecare sa-l primeasca la spovedanie cu fata vesela, cu blandete si evlavie, ” iar nu cu mahnire si cu fata posomorata ” (Ibidem, 327). Iar de va fi vreun om bolnav de moarte, si va chema preotul sa-l spovedeasca, iar acesta nu va merge, macar de nu ar fi duhovnic, atunci pacatele celui ce a murit nespovedit raman asupra preotului, ” si preotul trebuie sa se pocaiasca trei ani si metanii 100 pe zi ” (Pravila bisericeasca de la Govora, 1648, pag. 47).

Credinciosii sunt datori sa spuna toate pacatele si sa nu-si schimbe duhovnicul, decat cu binecuvantare si din motive intemeiate. ” Oricare om sau femeie de-si va lasa duhovnicul sau fara oarecare vina si se va duce sa se spovedeasca la altul, sa se desparta de Biserica, impreuna cu acela ce il primeste pe el ” (Ibidem, 117). Cel ce s-a spovedit si a primit canonisirea si dezlegarea trebuitoare fara a mai repeta pacatele facute, ” unul ca acesta nu este obligat sa le repete la alta marturisirie ” ( Sfantul Simion al Tesalonicului, Tratat asupra tuturor dogmelor, cap. IX, 24). Unii sunt de parere ca, in chip exceptional, ” cand cineva din mireni asista la moartea neprevazuta a cuiva daca acela nu are cui sa se marturiseasca, se poate spovedi celui ce asista, adica mireanului, ca apoi acesta sa marturiseasca pacatele celui mort la duhovnic, luand dezlegare pentru amandoi ” (Pravila bisericeasca, ms, de Arhim. Nicodim Sachelarie).

Sa se stie ca ” este si o spovedanie pacatoasa sau falsa ” si anume, cand cineva cauta un duhovnic lesne iertator, care dezleaga, nu dupa legea lui Dumnezeu, ci dupa parerea sa, sau are aceleasi pacate. Acestia se afunda amandoi in osanda, mai rau decat daca nu s-ar fi spovedit. Cand cel ce se marturiseste nu spune toate pacatele sale, sau le spune pe jumatate, sau le justifica cu minciuni, ducand in eroare pe duhovnic, cand se vor spovedi in colectiv mai multi oameni la duhovnic, spunand pacatele in gand, fara a le auzi preotul si a le aprecia pe toate in lumina Sfintelor Canoane si a legilor morale, in toate aceste trei cazuri, Taina Spovedaniei nu este savarsita canonic si pacatele raman nedezlegate ( Ibidem), caci spovedania se face numai individual.

Alte conditii canonice ale Sfintei Spovedanii sunt si acestea: spovedania se face numai individual si niciodata in grup, in public, cum este obiceiul in unele parti. Credinciosii sunt datori sa-si cerceteze constiinta din copilarie si sa noteze pe hartie toate pacatele facute, pentru a nu uita nici unul. Marturisirea se face intotdeauna cu post si rugaciune, inainte de a manca, atat preotul cat si credinciosul. Ea se face in orice zi si ori de cate ori ne mustra constiinta, indiferent de vrednicia preotului, caci harul Duhului Sfant savarseste taina. Spovedania se face la nevoie si fara post, chiar daca nu este cineva vrednic de Sfanta Impartasanie, caci numai prin spovedanie se spala si se dezleaga pacatele.

95. Care este cheia Sfintei Spovedanii si care sunt efectele ei?

Dupa invatatura Sfantului Nicodim Aghioritul, Taina Pocaintei se immparte in patru parti si anume:

a. Durerea inimii si parerea de rau a celui ce a facut pacatul.
b. Spovedania prin viu grai si individual la duhovnic.
c. Implinirea canonului dat de duhovnic.
d. Dezlegarea, sau cheia Sfintei Spovedanii, care se face pe capul celui ce s-a spovedit prin punerea mainilor si semnul Sfintei Cruci. Cel mai mare efect al Spovedaniei este dezlegarea si iertarea pacatelor celui ce s-a marturisit, dupa cuvantul Domnului, care zice: ” Carora veti ierta pacatele se vor ierta lor si carora le veti tine, tinute vor fi ” (Matei 16, 19; Ioan 20, 23).

96. Pe cine nu are voie dubovnicul sa dezlege la spovedanie?

Nu are voie sa dezlege pe cel ce nu se hotaraste a parasi pacatul si a face canonul. De asemenea, nu are voie sa dezlege pe acei carora le amana canonisirea pana ce preotul duhovnic va cerceta canoanele si pravilele bisericesti, spre a se orienta asupra canonisirii lor (Sf. Vasile, can. 84, Cartagina, 43; Canonul 102 al Sinodului VI Ecumenic, Pravila Bisericeasca de Arhim. Nicodim Sachelarie, Sfantul Simeon Tesaloniceanul).

97. Care este cel mai important si mai folositor canon ce trebuie dat la Sfanta Spovedanie?

In vremile vechi, cand crestinii aveau mare ravna si evlavie sa se impartaseasca mai des cu Sfintele Taine, cel mai greu canon pentru crestinii de atunci era oprirea pe un timp mai scurt sau mai lung de la Sfanta si Dumnezeiasca Impartasanie. De aceea si Canoanele Parintilor vechi, ca Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie de Nyssa etc. opreau pe cei pacatosi pentru pacatele grele de la Sfanta Impartasanie, uneori pana la 10, 15 sau chiar 20 de ani, si le aplicau la spovedanie cele patru trepte de canonisire: plangerea la usa bisericii, ascultarea, ingenuncherea in pridvorul bisericii si starea impreuna cu credinciosii in biserica. Abia la urma ii primeau la Sfanta Impartasanie (vezi Sfantul Grigorie al Neocezareei, Canonul 11).

Acum, insa, cand credinta a slabit si crestinii cei mai multi zac in adancul nesimtirii si a lipsei de evlavie faita de Sfanta impartasanie cu Trupul si Sangele lui Hristos, cred ca cel mai mare canon pentru indreptarea sufletelor lor este parasirea pacatelor spovedite si lupta cu ele pana la moarte. Iar postul, rugaciunea, milostenia, metaniile si alte nevointe sa li se dea dupa putere, dupa starea lor de sanatate si dupa greutatea pacatelor facute, potrivit cu scumpatatea si iconomia Sfintelor Canoane. Deci, cel mai mare si mai de folos canon la spovedanie este parasirea si ura fata de pacatele facute, precum si plangerea lor pana la moarte. Ca de ii vom opri pe credinciosi numai de la Sfanta si Dumnezeieasca Impartasanie, atatia sau atatia ani, si nu le vom da canon simtt si cu oarecare osteneala, potrivit cu gravitatea pacatelor lor, ei, nemaiavand evlavia si ravna celor dintai crestini pentru cele sfinte, primesc usor departarea de Sfanta Impartasanie si raman in nesimtire fata de pacatele lor.

De aceea, trebuie a-i sfatui si a-i indemna pe credinciosi sa faca canonul cuvenit. Dar mai mult decat toate, sa paraseasca pacatele, ca parasirea pacatelor, dupa Sfintii Parinti, este adavarata pocainta. Sfantul Ioan Gura de Aur zice ca: ” Cel mai cumplit lucru al pacatului este a petrece in pacat si cel mai rau lucru al caderii este a nu se scula din pacat ” ( Cuvant la Proorocul Iona, la Daniil, la cei trei coconi si pentru pocainta, in Putul Sfantului Ioan Gura de Aur, Buzau, 1833).

Asadar, daca cel mai cumplit lucru este a petrece in pacat, apoi cel mai folositor lucru este canonul parasirii pacatului. Daca cel mai rau lucru al caderii este a zace in cadere, apoi cel mai mare si mai folositor canon este a ne ridica din cadere!

98. Astazi se pot aplica intocmai Canoanele stabilite de Biserica?

Sfintele Canoane, atat cele apostolice, cat si ale Sinoadelor ecumenice, locale si ale Sfintilor Parinti, intotdeauna au fost, sunt si vor fi dreptare si calauzitoare ale sufletelor, iar noua tuturor ni se cuvine a ne supune si a pazi dumnezeiestile Canoane cu nestramutare, ” ca cei ce nu le pazesc se supun sub infricosate certari si canonisiri ” (Pidalion, Manastirea Neamt, ed. 1844, fila 8). In cazuri exceptionale sa urmeze porunca ierarhului locului si a duhovnicului.

99. Nu cumva prin acestea crestinii se indeparteaza de Biserica si de Prea Curatele Taine?

Nu Sfintele Canoane sunt pricina departarii crestinilor de Biserica lui Hristos, ci nepazirea scumpatatii si a iconomiei celor randuite de Canoane ii indeparteaza pe preoti si pe popor de Biserica lui Hristos. Sfintele Canoane, dintotdeauna, sunt spre folosul si mantuirea sufletelor, chiar si acelea care au numai valoare istorica si nu se mai pun in aplicare azi: Canoanele istorice ne arata cum au fost puse pe atunci in aplicare de Sfintii Parinti si de conducatorii Bisericii crestine, cand Biserica era atacata de erezii si prigoane. Acest lucru nu este mic spre orientarea celor ce pastoresc azi Biserica lui Hristos, atat in Rasarit cat si in Apus.

Canoanele care contin in ele dogme si legi morale cu nimic nu si-au pierdut valoarea. Ele sunt ca niste faruri de lumina ale Bisericii, spre indreptarea corabiei celei vii care este Biserica lui Hristos, ce pluteste in valurile veacurilor spre limanul mantuirii.

Deci nimeni nu are voie sa invinuiasca Sfintele si dumnezeiestile Canoane pentru rautatea ce stapaneste azi pe cei ce nu au frica de Dumnezeu. Un lucru trebuie tinut minte. Preotii si pastorii sa cunoasca bine scumpatatea si iconomia Sfintelor Canoane si sa le puna in practica dupa vreme si de la caz la caz cu fiecare suflet ranit de pacate. Studentii teologi ar trebui sa cunoasca cat mai bine cum sa aplice scumpatatea si iconomia Canoanelor care s-au pus de Duhul Sfant in Biserica lui Hristos. Mare primejdie este atat pentru preoti cat si pentru pastoritii lor, daca nu cunosc cat de putin Sfintele Canoane, precum si felul cum trebuie sa le aplice. Caci zice Sfantul Ioan Gura de Aur ” ca mare primejdie este pentru un preot a nu cunoaste Canoanele si mare prapastie este acolo unde Canoanele nu stapanesc. De aceea si fiecare episcop, cand se hirotoneste, marturiseste ca va pazi Canoanele Bisericii ” (Canonul 2 al Sinodului VII Ecumenic).

100 Ce ne puteti spune despre spovedania in comun, fara a-si marturisi pacatele individul si fara dezlegare pe capul fiecaruia, ce se practica in unele locuri?

Asemenea spovedanie este necanonica, nu are valoare de Taina, iar pacatele raman nedezlegate. Asemenea practici trebuie cu totul parasite pentru a nu se desfiinta Taina Sfintei Spovedanii si a arunca in osanda atat pe preot cat si pe credincios.

101. Daca cineva ramane in aceleasi pacate dupa marturisire si nu se pocaieste, este vinovat credinciosul sau duhovnicul? In acest caz cum este mai bine sa se procedeze? Sa-l primesca in continuare pentru a nu se deznadajdui sau sa-l trimita la alt duhovnic?

Daca cineva, dupa marturisire, staruie mereu in aceleasi pacate sau si in altele mai grele si daca preotul si-a facut datoria si l-a sfatuit indeajuns sa paraseasca pacatul iar el nu a ascultat, atunci preotul nu este vinovat. Iar daca preotul nu l-a sfatuit indeajuns si nu l-a canonisit dupa legea lui Dumnezeu si din nepasarea lui acela cade in aceleasi sau in alte pacate mai grele, atunci si preotul are pacat si se osandeste ca unul ce nu a pus doctoriile necesare pe ranele pacatelor. Iar daca preotul si-a dat toata silinta sa-l ajute sufleteste pe cel ce petrece in nepasare si nepocainta, insa fara de folos, atunci este bine a-l trimite la alt doctor mai iscusit, poate prin acela ii va da Dumnezeu credinciosului indreptare. Insa nu degraba sa-l departeze de el, ci sa procedeze cu blandele si cu indelunga rabdare, ca sa nu-l arunce in deznadejde.

102. Ce datorii are duhovnicul fata de fiii sai duhovnicesti si ce datorii au fii duhovnicesti fata de dahovnic?

Duhovnicul are marea datorie fata de fiii sai duhovnicesti, de a-i supraveghea, de a-i invata pururea si de a se ruga lui Dumnezeu pentru mantuirea lor. Iar fii duhovnicesti au si ei datoria de a asculta invataturile duhovnicului lor, de a-i cere intotdeauna sfat si binecuvantare pentru toate, de a-si face canonul randuit, de a se sili spre indreptarea lor si de a se ruga pentru parintele lor duhovnicesc.

103. Cum trebuie inteleasa duhovnicia in viata Bisericii Ortodoxe?

Duhovnicia ” este judecatorie interna a sufletului crestin care are imparatia lui Dumnezeu inauntrul sau, avand ca judecator constiinta sa, adica stiinta de sine, in raport cu legile Domnului, cu ajutorul carora preotul poate face deosebire intre bine si rau. Intrucat crestinul nu se poate cunoaste exact pe sine, nici Legea lui Dumnezeu nu o stie pe deplin si nici aplicarea la faptele sale nu o poate face fara partinire. Pentru a-si completa aceasta judecata interna, apeleaza la un judecator extem, asemenea lui, dar superior lui prin harul Duhului Sfant, pe care il consulta si de la care cere ceea ce-i lipseste – iertare, lumina si adevar “. Acesta este duhovnicul, a carui misiune este sa examineze, sa indrume, sa judece in numele lui Hristos, sa dea sentinta dezlegarii sau nedezlegarii pacatelor, neconditionat sau conditionat, toate implinindu-se in cadrul legilor lui Dumnezou date lui de Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, in afara carora nu poate sa fie legare sau dezlegare de pacate, lumina si adevar bisericesc (Ioan 14, 15-30; 15, 1-14; Pnvila Bisericeasca de arhim. Nicodim Sachelarie).

104. Cand are voie credinciosul sa-si schimbe dubovnicul?

Iata ce spun Canoanele in legatura cu aceasta: ” Oricare om isi va lasa duhovnicul sau fara anumita vina si se va spovedi la altul, sa se desparta de Biserica impreuna cu acela ce il primeste la el ” (Pravila Bisericeasca de la Govora, cap. 118). In caz ca duhovnicul dupa multa rabdare si sfatuire, nu observa nici o indreptare la credincios, un astfel de penitent trebuie trimis la alt duhovnic, sub motiv ca nu se pricepe a-i vindeca ranele sale sufletesti.

Daca cineva a fost afurisit (exclus din Biserica)de episcopul sau, nu are voie sa fie primit de alt episcop mai inainte de a fi iertat de episcopul sau. Insa el poate sa apeleze la sinod ca sa se apere si sinodul poate da o alta hotarare (Antiohia, 6). Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ca ” preotul trebuie sa afuriseasca (sa oprsasca)de la cele sfinte pe cel vinovat cand este randuit de Canoane, ca sa nu se incarce de pacate straine. Ca nu este aceea rabdare ci pricina de pierzare. Ca nu se cuvine a fi noi mai milostivi decat Sfintii Parinti. Arhiereul sau duhovnicul, fiind stapanit de aceleasi pacate ca si cel pe care il spovedeste, sa nu socoteasca ca i se vor ierta lui acele pacate, daca va fi ingaduitor si-i va usura pe pacatosi, calcand legile Domnului. Ci pentru ale sale pacate sa ceara iertarea iar legea lui Dumnezeu sa o aplice cu dreptate. Poate fi ingaduitor numai atunci cand pacatosul se va hotari a se indrepta de la rau si a se smeri intru pocainta ” (Tratat asupra tuturor dogmelor, cap. 9, 30).

105. Cum trebuie sa se procedeze cu acei credinciosi care au savarsit pacate grele si totusi cer cu staruinta Sfanta Impartasanie?

Cu aceia care au pacate grele si totusi cer staruitor Sfanta Impartasanie, iata cum trebuie procedat. Daca se vor spovedi curat, cu mare durere de inima, cu lacrimi si cu cainta, duhovnicul care i-a oprit un timp de la cele sfinte, potrivit Sfintelor Canoane, poate sa le faca acest pogoramant. Adica sa imparta canonul dat si numarul anilor de pocainta in trei parti, dupa cum am spus mai inainte. O parte sa o puna spre milostivirea si iubirea de oameni a lui Dumnezeu, ca nimeni dintre oameni nu este fara de pacat; a doua parte a canonului sa ramana asupra celui ce a savarsit pacatele; iar a treia parte de canon sa o ia duhovnicul asupra sa, ca cel ce are putere de la arhiereu sa lege si sa dezlege, dupa cum zice nemincinoasa gura a Domnului nostru Iisus Hristos. (Indreptarea legii, Targoviste,1652). Duhovnicul, pentru a se orienta mai bine in legatura cu scumpatatea si pogoramantul pe care il face de la caz la caz cu cei ce se spovedesc si se pocaiesc, este bine sa citeasca cu intelegere Sfintele Canoane si mai ales canonul 102 al Sinodului al VI-lea Ecumenic, iar nicidecum sa se bazeze pe priceperea sa, caci ” duhovnicul are putere a lega si a dezlega numai in conformitate cu legea Domnului “.

Asadar canonisirea trebuie facuta numai potrivit cu invatatura Sfintei Scripturi, potrivit cu Sfintele Canoane si invataturile Sfintilor Parinti, caci altfel spovedania si pocainta nu ar aduce nici un folos credinciosului si nici duhovnicului.

106. Cum trebuie procedat cu acei credinciosi care nu primesc canon la spovedanie? Dar cu cei care sunt bolnavi si nu pot face canonul?

Cei ce nu vor sa primeasca un canon la Sfanta Spovedanie, dupa multa sfatuire, de vor ramane in indaratnicia lor, nu li se poate face dezlegarea de pacate, cum spune Sfantul Nicodim Aghioritul in invatatura catre duhovnic. Celor bolnavi, insa, li se poate face usurare de canoanele care cer osteneala trupeasca, precum: post, metanie, priveghere, milostenie, daca nu au de unde da etc.; insa pentru osteneala duhului nu sunt scutiti, adica de sfanta rugaciune, cea dintotdeauna, si de multumire catre Dumnezeu pentru suferinta pe care o au. Dupa cum am zis, canonul celor bolnavi se poate schimba, nu insa si obligatia de a ierta, a se ruga si a multumi neincetat lui Dumnezeu pentru toate, caci prin aceasta se vor mantui.

107. De cate ori pe an trebuie sa se spovedeasca mirenii?

Spovedania nu este legata de termene sau soroace anumite din cursul anului. Putem alerga la duhovnic ori de cate ori simtim nevoia sa ne usuram sufletul de povara pacatelor si sa primim mangaierea harului si nadejdea iertarii. Cu cat ne spovedim mai des cu atata mai bine. De obicei insa, spovedania este legata de cele patru posturi. Porunca a patra a Bisericii invata sa ne marturisim pacatele de patru ori pe an, in cele patru posturi. Cei mai sporiti in evlavie sa se spovedeasca in fiecare luna, iar ceilalti ” macar o data pe an ” si anume in Postul Pastilor ( Martursirea Ortodoxa, partea I, intrebarea 90).

108. De cate ori pe an trebuie sa ne impartasim dupa randuiala Bisericii?

Sfanta Impartasanie, fiind strans legata de Spovedanie, se poate da, cu dezlegarea duhovnicului, in cele patru posturi, sau cel mai des odata pe luna pentru cei mai evlaviosi si cel mai rar la Sfintele Pasti. Insa numai dupa savarsirea canonului dat. Sfantul Ioan Gura de Aur recomanda credinciosilor ca se pot impartasi cel mai des de douasprezece ori pe an, la cele douasprezece praznice Imparatesti, cu dezlegarea duhovnicului lor, ” insa cu frica si cu cutremur, ca sa nu luam osanda in loc de hrana si moarte in loc de viata ” (Impartire de grau, Cuvintele 53 si 54).

109. Care sunt conditiile principale pentru a primi cineva cu vrednicie Trupul si Sangele Domnului?

Pregatirea pentru Sfanta Impartasanie este de doua feluri: trupeasca si sufleteasca. In general ea consta din urmatoarele parti:

a. Spovedania, marturisirea pacatelor, fara de care nimeni nu se poate impartasi, nici chiar clericul. Numai copii pana la sapte ani sunt scutiti de spovedanie.
b. Impacarea cu toti oamenii. Nimeni nu se poate impatatasi certat cu cineva si neimpacat, sau avand rautate, ura si gand de razbunare asupra cuiva. Dumnezeu, fiind dragoste, primeste la cele sfinte numai pe cei care iarta si traiesc in dragoste.
c. Infranarea de la mancare de dulce si de la orice pofta si necuratie trupeasca. Sotii sunt datori sa tina cel putn sapte zile de curatie inainte de Sfanta Impartasanie si inca trei zile dupa Sfanta Impartasanie. Credinciosii sunt datori sa tina curatenie si sa posteasca miercurea, vinerea si in cele patru posturi cand se impartasesc. In caz de boala grea, preotul le randuieste un post mai scurt, dupa caz. Cei care se impartasesc intre posturi sunt datori sa posteasca cel putin trei pana la sapte zile, inainte de Sfanta Impartasanie. Crestinii sunt datori sa se infraneze inainte de primirea celor sfinte, de bautura, de tutun, distractii, glume, zavistie, clevetire etc.
d. Implinirea canonului dat de duhovnic. Credinciosii nu se pot impartasi fara invoirea duhovnicului lor si fara implinirea canonului randuit de el la spovedanie, afara de caz de boala sau alte imprejurari grave, cand pot primi cele sfinte in orice situatie s-ar gasi cel in cauza.
e. Rugaciunea. Credinciosii sunt datori sa se roage mai inainte de primirea Sfintei Impartasanii in mod deosebit. Sa citeasca in ajun din Ceaslov, din Psaltine si Acatistier, sa faca dupa putere metanii, inchinaciuni, milostenie la saraci si alte fapte bune. In mod deosebit sunt datori sa citeasca seara, Acatistul Mantuitorului, Paraclisul Maicii Domnului, Canonul de pocainta, Canonul ingerului pazitor si Canonul Sfintei Impartasanii, iar dimineata cele douasprezece rugaciuni. Dupa primirea celor sfinte, credinciosii trebuie sa citeasca rugaciunile de multumire.

110. In ce imprejurari se pot impartasi credinciosii cu pogoramant, adica exceptional?

Dupa cum am spus cei ce sunt opriti un timp de la Sfanta Impartasanie se pot impartasi cu pogoramant numai in caz de primejdie de moarte, adica de accidente, de operatie, internare in spital pentru mai mult timp etc. De asemenea, femeile insarcinate se pot impartasi in luna a noua, orice oprire canonica ar avea, cu conditia ca dupa nastere sa tina in continuare canonul dat de duhovnic.

111. Care dintre crestini nu se pot impartasi nici chiar inainte de moarte?

Nu pot fi impartasiti nici chiar pe patul de moarte, crestinii ortodocsi care refuza cele sfinte; cei care s-au lepadat de credinta; cei care au parasit Biserica si s-au dus la secte; cei dementi, adica cei care nu pot judeca cu mintea si nu se pot spovedi; cei in agonie care nu au apucat sa fie mai inainte spovediti si impartasti; cei indracti (demonizati); cei care hulesc pe Dumnezeu si Il injura, chiar si pe patul de moarte; cei care au savarsit pacate impotriva Sfantului Duh pana in ceasul mortii si nu s-au pocait; cei deznadajduti care vor sa-si puna capat zilelor; cei cu totul robiti pana la moarte de betie, de grele pacate trupesti, furii de cele sfinte si cei care nu vor sa ierte nici pana la moarte pe aproapele lor.

112. Ce alte sfaturi ne mai puteti da in legatura cu duhovnicul si duhovnicia?

Nici un cleric (duhovnic)nu poate dezlega la spovedanie pe cel legat de altul, decat numai daca cel ce l-a legat a murit sau l-a legat pe nedrept si este dezlegat de episcopul sau. Alta invatatura a Bisericii zice asa: ” Cauta sa gasesti un duhovnic bun, duhovnicesc, sa fie invatat si iscusit in fapte, sa cunoasca bine ranele sufletesti ca sa stie sa dea o doctorie cu pricepere “, precum ar fi facut cand ar fi avut o rana trupeasca. Caci s-au vazut multi in ziua de azi careand boala, au omorat duhovniceste pe multi din cei bolnavi, precum zice si Hristos, ” cand un orb povatuieste pe alt orb, amandoi cad in groapa “.

Cand vei gasi un duhovnic bun sa nu te mai duci la altul, caci daca negutatoresti marturisirea nu te poti folosi. Daca te-ai marturisit la un duhovnic de mai multe ori si din pricina ca ai cazut in aceleasi pacate, te rusinezi de el si te duci la altul ca sa te rusinezi mai putin si sa primesti canon mai usor, acestia ” mai rau manie pe Dumnezeu “. Unii crestini obisnuiesc sa caute duhovnici foarte ingaduitori, care iarta fara canon si chiar le dau si Sfanta Impartasanie. Unii ca acestia se pierd pe sine si se fac pierzare si pentru altii, dar ” vremea judecatii (osandei) lor este in veac ” zice Sfanta Scriptura.

Altii uneltesc viclesugul mai cu maiestrie, caci se duc la un duhovnic si spun unele pacate, apoi se duc la zltul si spun alte pacate, talcuindu-le in asa fel incat sa le infatiseze fara adevarata lor vina. Altii spun repede pacatele lor ca duhovnicul sa nu le bage in seama, nici sa cerceteze cu deamanuntul pricinile si urmarile acelor pacate si astfel sa poata fi taimaduiti. Altii, ceea ce este si mai rau, nu voiesc sa le marturiseasca pe toate, ci ascund pe cele mai mari. Toate aceste uneltiri ale diavolului, cauta pe orice cale sa duca la pierzare sufletele oamenilor slabi in credinta.

Duhovnicul nu este decat un martor inaintea lui Dumnezeu si un organ prin care Duhul Sfant lucreaza taina iertarii pacatelor. Duhovnicul talcuieste si aplica legea lui Dumnezeu pentru vindecarea sufletului omenesc. ” Daca duhovnicul constata pe cineva ca nu este sincer, are datoria sa-l respinga de la spovedanie “. Daca nu ar face asa ar insemna ca duhovnicul nu slujeste pe Dumnezeu cu credinta, cu inima curata si devotata. Pocainta este una din cele sapte Taine pe care o lucreaza Duhul Sfant in chip nevazut prin slujba vazuta a duhovnicului. Cand te spovedesti nu cumva sa-ti pleci urechea la glasul diavolului care iti sopteste in minte, zicand: ” Oare ce va zice duhovnicul cand va auzi astfel de pacate? ” Uneori diavolul ii sopteste credinciosului prin oamenii cei rai si barfitori cum ca duhovnicul ar spune altora pacatele de la spovedanie. La aceasta sa-si aduca aminte fiecare de bogatul ce si-a marturisit pacatele sale in mijlocul Bisericii cu glas tare inaintea tuturor celor de fata si, in timp ce si le marturisea, ingerul Domnului ii stergea pacatele lui cele marturisite in fata tuturor, cum spune Sfantul Ioan Scararul in Cuvantul 4 din Filocalia, vol. IX. Sa se stie si aceasta, ca duhovnicul nu poate dezlega pe cel ce nu-l dezleaga Dumnezeu si nici nu poate lega pe cel ce nu s-a legat pe sine prin calcarea poruncilor lui Dumnezeu. Asadar, in cele spuse pana aici este clar ca nici duhovnicul, afara de pricinile aratate mai sus, nu se poate schimba, nici canonul dat de un duhovnic nu-l poate dezlega altul, cat timp duhovnicul lui traieste. Iar daca cineva se sminteste de vreo slabiciune a duhovnicului sau si nu mai are evlavie la el, atunci, daca are motiv bine intemeiat, se poate duce la alt duhovnic, insa numai cu binecuvantarea duhovnicului dintai. La nou duhovnic este dator sa faca o spovedanie generala din copilarie, ca acela sa-l poatacunoaste bine si astfel sa-i randuiasca un canon potrivit, spre indreptarea lui.

113. In ce conditii se spovedesc si se impartasesc copii? Dar cei batrani si greu bolnavi?

Copiii mici pana la sase-sapte ani, daca sunt botezati, se impartasesc fara spovedanie, la 30 sau 40 zile. Spovedania lor incepe de la varsta de 7 ani. Cei batrani si bolnavi este bine sa se impartaseasca la fel, la trei-patru saptamani, daca nu au vreo oprire de la Sfanta Impartasanie. Daca au pacate cu totul grele, de moarte, Sfintii Parinti randuiesc sa se impartaseasca numai pe patul de moarte sau cum va hotari duhovnicul lor.

114. Cum se cuvine a se spovedi si a se impartasi calugarii, dupa randuiala Sfintilor Parinti? Cat de des se pot impartasi monahii, schimonahii si calugarii bolnavi?

Tot ce am spus pana acum despre aceasta sfanta taina este valabil si pentru calugari. Monahii si schimonahii sunt datori a se impartasi cu Trupul si Sangele Domnului mai des decat mirenii, insa cu pregatirea cuvenita, dupa Sfintele Canoane, si cu dezlegarea duhovnicului lor. Calugarii se pot impartasi cel mai des odatape luna, sau, cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, in Cuvantul 53 din Impartire de grau, la cele douasprezece praznice imparatesti. Schimonahii, indeosebi cei bolnavi, si batranii se pot impartasi cel mai des odata pe saptamana, dupa traditia noastra manastireasca. Aceasta ne invata si povatuirile din Liturghier, zicand: ” Preoti de popor sa invete pe credinciosii lor ca, in cuget curat, parte barbateasca si femeiasca sa se impartaseasca de va fi cu putinta, la praznicele cele imparatesti de peste an, iar de nu macar in cele patru posturi de peste an, sa se pregateasca de impartasirea cu Sfintele Taine, insa cu cuvenita pregatire si cu invoirea duhovnicului lor sa faca aceasta “.

115. Cum trebuie sa se pregateasca clericii, preotii si diaconii pentru Sfanta Liturghie?

Despre toate acestea scrie pe larg in povatuirile Sfintei Liturghii din Liturghier. In general, clericul de mir este dator sa respecte urmatoarele: Sa se spovedeasca la duhovnicul sau inainte cu o zi de Sfanta Liturghie; sa aiba dezlegare de la duhovnic pentru savarsirea celor sfinte; sa tina curatenie inainte si dupa Sfanta Impartasanie cateva zile; sa fie impacat cu enoriasii sai si cu toti oamenii; sa-si citeasca din timp toate rugaciunile randuite pentru Sfanta Impartasanie; sa faca in ajunul fiecarei sarbatori Vecernia si Utrenia la biserica; sa savarseasca orice slujba, mai ales Sfanta Liturghie, fara graba si cu toata evlavia; sa-si pregateasca din timp prescuri si vin natural pentru cele sfinte; sa-si pregateasca temeinic in cursul saptamanii predica duminicala sau a sarbatorii, prin care este dator sa-si hraneasca duhovniceste enoriasii sai.

116. Care este rolul si importanta predicii in biserica?

Fiecare preot este dator sa catehizeze ” cu timp si fara timp ” pe credinciosii sai, caci ” credinta vine prin auz, iar auzul prin vestirea cuvantului lui Dumnezeu ” (Romani 17, 10). Altfel, poporul piere din lipsa de cunostinta a cuvantului dumnezeiesc, iar preotul va da infricosat raspuns la judecata. Auzi ce spune Dumnezeu prin gura proorocului: ” Fiindca ai lepadat cunostinta si Eu te voi lepada sa nu mai fii preot, caci ai uitat legea Domnului tau ” (Osea 4, 6). Catehezele si predicile, in general, trebuie sa se faca pe temeiul Sfintei Scripturi si dupa invataturile Sfintilor Parinti. Sa fie bine gandite, simtite, traite de preot, ca sa poata convinge si pe credinciosi. Predicile, sa fie calde, mangaietoare, pe intelesul tuturor, presarate cu istorioare practice usor de tinut minte. Sa iasa din inima, ca sa mearga la inima. O mare importanta au, mai ales acum cand s-au inmultit sectele, predicile catehetice cu tema, ca sa stie poporul dreapta credinta ortodoxa si sa se poata feri de cursele sectarilor.

117. In cate feluri este dator a predica preotul?

Preotul este dator a predica in trei feluri si anume: cu cuvantul, cu scrisul si cu viata, dupa invatatura Sfantului Ioan Gura de Aur. Cu gura este dator sa invete pe credinciosi cuvantul Domnului, dogmele, canoanele si invataturile Sfintilor Parinti. Cu scrisul sau cu mana este dator sa scrie cele ce a invatat din Sfanta Scriptura si de la Sfintii Parinti. Iar cu viata este dator sa predice prin trairea sa personala, dupa putere, despre cele ce invata, aducandu-si aminte de cuvantul Domnului care zice: ” Cela ce va face si va invata, acela mare se va chema intru Imparatia Cerurilor (Matei 5,16). Cea mai puternica este predica prin viata preotului.

118. Se poste mantui cineva fara duhovnic si fara spovedanie?

Nu. Nimeni nu se poate mantui, nici mireni, nici calugari, nici clerici, fara spovedania pacatelor si fara dezlegarea de la duhovnic, dupa cuvantul Domnului care zice: ” Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele se vor ierta si carora le veti tine, tinute vor fi ” (Ioan 20, 23). Si in alt loc: ” Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer ” (Matei 18, 18). Deci, cum va intra cineva in imparatia cerurilor, nefiind dezlegat pe pamant de pacatele sale? Ca aceasta putere s-a dat numai celor alesi, adica apostolilor, episcopilor si preotilor, iar nu mirenilor. Toti trebuie sa avem duhovnicii nostri si sa ne spovedim regulat, chiar si aceia carora li se pare ca nu au pacate. Asa ne invata Sfantul Apostol si evanghelist Ioan: ” De vom zice ca pacat nu avem, ne inselam pe noi insine si adevarul nu este cu noi. De vom marturisi pacatele noastre, credincios si drept este Dumnezeu ca sa ne ierte noua pacatele noastre si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea ” (I Ioan 1, 8-9). Iar Sfantul Simeon Tesaloniceanul arata, zicand: ” Toti trebuie sa ne pocaim, si mireni si calugari si preti si arhierei. Toti sa ne pocaim (spovedim), ca sa ne mantuim ” (Tratat asupra tuturor dogmelor, cap. 251, Despre Taina Pocaintei). Fara spovedanie, nimeni nu se poate mantui, deoarece ” toti multe gresim ” (Iacob 3, 2). Tot omul este zamislit si nascut in pacate (Facere 8, 21; Psalm 50, 6; Matei 7, 1l; Romani 3, 11). Sfanta Scriptura ne arata ca ” pacatul aduce moarte ” (Iacob 1, 15)si ca ” nimic necurat nu va intra in Imparatia lui Dumnezeu “.

Deci sa tinem minte ca ” pacatul este calcarea Legii lui Dumnezeu si este uraciune si necuratie inaintea Lui ” si ca mania Domnului vine asupra celor rai si pacatosi care mor nespovediti si fara pocainta. Pacatosii, prin spovedanie si pocainta, intorc mania cea dreapta a lui Dumnezeu si capata mantuirea sufletelor lor.

119. Duhovnicul poate opri de la lucrarea celor sfinte pe un cleric? Ce trebuie sa faca duhovnicul in aceasta situatie?

Cele mai mari pacate facute de clerici, adica lepadarea de credinta ortodoxa, uciderea, desfranarea, profanarea celor sfinte (ierosilia, sacrilegiul)etc., trebuie sa fie spovedite numai la arhierei, precum si alte pacate grele care nu le pricepe duhovnicul, facandu-se toate cu sfatul arhiereului, pentru ca lucrarea duhovniciei este mai ales a arhiereului. Duhovnicul nu poate opri de la savarsirea celor sfinte pe vreun diacon sau preot, pentru orice pacat, ci trebuie sa-l trimita la episcopul locului sau la Sfantul Sinod, dupa regula Bisericii noastre Ortodoxe.

120. Ce parere aveti despre acei clerici care dau prea des si fara cercetarea cuvenita Sfanta Impartasanie la credinciosi?

Preotii care dau Sfanta Impartasanie credinciosilor fara cercetarea cuvenita si fara canonisire sunt datori sa citeasca cu atentie Povatuirile din Liturghier care privesc pregatirea sufleteasca si trupeasca a credinciosilor pentru Sfanta Impartasanie. Preotii sunt datori sa cunoasca bine Sfintele Canoane si practica Bisericii Ortodoxe, iar la nevoie sa consulte pe episcopul locului, pe care sunt datori sa-l asculte toata viata.. Preotii trebuie sa citeasca invatatura Sfantului Ioan Gura de Aur despre felul cum trebuie data Sfanta Impartasanie. Iata ce zice el in Cuvantul 55 din cartea sa Impartire de grau ” Nu mica munca zace asupra voastra, preotlor, daca stiind la cineva vreo rautate ii vet ingadui sa se impaartaseasca de Masa aceasta. Sangele lui Hristos din mana voastra se va cere. Macar vreun voievod de-ar fi, macar eparih, macar cel incoronat cu coroana, daca cu nevrednicie se apropie (de cele sfinte), opreste-l. Mai mare stapanire ai tu decat acela… ca decat cel indracit mai rau este cel ce a pacatuit si se apropie. Ca acela, pentru ca este indracit, nu se munceste; iar acestia cand se apropie cu nevrednicie, la munca vesnica se dau. Deci nu numai pe acestia sa-i oprim, ci in scurt pe toti care ii vom vedea ca se apropie cu nevredrnicie. Nici unul sa nu ia ca Iuda, ca sa nu patimeasca ca Iuda “. Si iarasi zice: ” Nu da sabie in loc de hrana. Ci macar din nebunie de va veni acela sa se impartaseasca, opreste-l. Sa nu te temi. Teme-te de Dumnezeu nu de om. Iar daca tu nu indraznesti sa-l opresti, ada-l la mine. Nu voi ingadui sa se faca acestea. De suflet ma voi desparti mai inainte decat voi da Sange stapanesc cu nevrednicie. Si sangele meu tot il voi varsa, mai inainte decat voi da Sange asa de infricosat celui caruia nu i se cuvine. Iar daca mult iscodind cineva nu a stiut pe cel rau, nu este nici o vina “.

De aceea, duhovnicul trebuie sa fie cu mare grija la spovedanie, socotind bine pe cine trebuie sa opreasca si cui sa-i dea cele sfinte cu vrednicie. Daca cineva duce o viata imorala si cauta prin inselaciune sa primeasca Sfanta Impartasanie, va intra satana in el (Ioan 13, 27), asemanandu-se lui Iuda. Daca cineva este pe patul de moarte si nu mai poate vorbi i se poate da Sfanta Impartasanie pe marturia celor din jurul sau, cum ca bolnavul este om credincios, ca s-a spovedit regulat si a dorit cele sfinte. Cel mai mare pacatos, daca pe patul de moarte se spovedeste, plangand amar, asemenea talharului de pe cruce, poate fi impartasit. Iar daca cineva nici pe patul de moarte nu vrea sa se impace cu aproapele, sau refuza cele sfinte, nu trebuie sa fie impartasit.

In ce priveste purtarea Sfintelor Taine de catre mireni, chiar cu voia preotului, iata ce spune Pravila Bisericeasca: ” Preotul care va da Sfanta Taina a lui Dumnezeu (Impartasania), citetului celui destoinic, sau omului simplu sa o poarte ei incoace si incolo pentru oarecare treburi, iar nu insusi preotul sa o poarte cu frica de Dumnezeu, unul ca acela sa se pocaiasca trei ani ” (Pravila Bisericeasca de la Govora, 35). Si iarasi: ” Preotul care va impartasi pe orice om, fie mic, fie mare, tanar sau batran, pana ce nu va lua stire despre dansul de la duhovnicul lui de este destoinic sau nu, unul ca acesta sa se izgoneasca din preote, adica sa se pocaiasca cinci ani; iar daca din neglijenta va impartasi, chiar de-ar fi cocon mic, sapte ani sa aiba pocanie ” (op. cit., 35). ” Nu este ingaduit a se tine Sfintele Taine, in casa, mai ales in familie, sau a le purta la sine si din indelungarea de vreme sa se neglijeze pastrarea lor, ci numai la biserica pe Sfanta Masa sa se pastreze cele sfinte; caci credinciosii cand trec pe langa biserica se inchina lui Hristos. In vreme de nevoie, de persecutii, de foc, de cutremure sau cand se duc cele Sfinte la bolnavi acasa, poate preotul sa ia cu sine cele sfinte, dar si atunci cu mare cinste si grija, pe cat posibil mergand cu ele ca la vohodul cel mare, cu lumanarea aprinsa inainte, fara a cauta vreun castig lumesc ” (Sfantul Simeon Tesaloniceanul, cap. 9).

” Nu ce cuvine a liturghisi prin case particulare de catre episcopi sau preoti ” (Laodiceea, 58). Deoarece al VI-lea Sinod Ecumenic supune caterisirii pe preotii care slujesc si boteaza prin paraclise, care sunt in casele particulare, fara invoirea episcopului, si noi hotaram aceasta. Caci pe cand Sfanta Biserica Ortodoxa indrepteaza cuvantul adevarului si pastreaza adevarul si invata moralitatea vietuirii, apoi este urat si necuvios intru ascultare si anarhie (clericii)furisandu-se prin case, sa rupa buna randuiala si sa o umple de multa tulburare si sminteala. Pentru aceasta prezentul sinod, de acord cu Sinodul Ecumenic al VI-lea, canonul 31, a hotarat sa fie lepadati din cler cei ce liturghisesc prin paraclise, care sunt prin case, lepadarea din cler facandu-se de catre episcopul locului. Iar daca unii dintre acestia patrund in case si vor indrazni sa liturghiseasca fara voia episcopului, aceia sa se cateriseasca, iar mirenii care sunt partasi acestora sa se supuna afurisirii (Ibidem l, 2,12).

121. Spun Sfintii Parinti ca cel mai greu se mantuiesc clericii, adica arhiereii, preotii si duhovnicii. Ce ne puteti spune in aceasta privinta?

Sfintii si dumnezeiestii Parinti spun intr-adevar ca cu anevoie se vor mantui preotii, duhovnicii si toti pastorii de suflete. Datoriile pastorilor de suflete sunt multe si grele, fata de sine, fata de familie, fata de clericii care depind de ei si cu care colaboreaza in slujba Domnului, precum si fata de poporul incredintat lor spre a-l duce spre mantuire si multi pastori se lasa inselati de lacomie, care este radacina tuturor pacatelor (I Timotei 6, 10), prin care smintesc pe credinciosi si nedreptatesc pe colaboratorii lor, preoti, diaconi, cantareti etc. Toate veniturile bisericii sunt o proprietate a lui Dumnezeu, iar preotul nu este decat un iconom al lor si este obligat sa le imparta cu dreptate la toti cei ce au nevoie si merita impartasirea din ele. Cel ce este nedrept fata de colaboratorii sai se pedepseste cu afurisirea din slujba sa si daca nu se indreapta se cateriseste, ” ca unul ce a ucis pe fratele sau ” (Const. Apostolice, 9).

Ce pot sa spun eu mai mult in aceasta privinta? Fiecare preot duhovnic si pastor de suflete stie mai bine decat mine ce are de facut. Deci, sa-i ajute Dumnezeu sa-si indeplineasca datoriile fata de Hristos, fata de familie, fata de sine, fata de societatea in care traieste si mai ales fata de sufletele incredintate lui spre mantuire, spre a dobandi cat mai multi pentru imparatia lui Dumnezeu.

122. Ce trebuie sa faca pastorii de suflet pentru a dobandi Imparatia lui Dumnezeu?

Trei sunt lucrurile de capetenie pentru mantuirea sufletelor noastre: credinta dreapta in Dumnezeu, faptele cele bune si smerenia. Adica, cand vom lucra cu poruncile lui Hristos sa zicem in inima noastra ” ca slugi netrebnice suntem fiindca nu am facut decat ceea ce, eram datori sa facem, dupa cum ne invata Domnul ” (Luca 17, 10).

Previous Older Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.